poesis

caut oamenii care să mă surprindă,
lucrurile inutile, cărţile între coperte alb negru ,
melcii din talpă, străzile în plus, drumurile în minus
toate numele

de câteva nopţi stau de vorbă cu un puşti de 19 ani, îi spun silviei
slava lui allah e major, silvia zice
o să vin şi eu îmi e dor de românia de iaşi, o şi aud, în dulcele grai moldovenesc de peste,
când eram mici ne uitam la ruşi, n-am idee prea multă, eu de fapt
nu mă uitam la nimic, eu citeam,
dar îmi plăcea să spun când mă întrebau ceilalţi, avem şi noi lighean de prins ruşii,
aveam doar unul în care mama făcea pâinea şi tata aducea peştii
sau ceva de genul

între Timp niciun bărbat n-a reuşit să mă mai surprindă
domnul Pa se ocupă acum cu alte chestii, precum mutatul lucrurilor esenţiale din lume,
a trebuit să vină puştiul ăsta să discute cu mine
ca un bărbat matur cu o femeie
de oricare ar fi

o să vină apoi crăciunul, o să primesc şi eu un cadou
un reportofon or smth, n-am mai primit de mult cadouri
ceva să mă înregistrez pe drumuri, ar trebui să vorbesc tare
şi singură pe stradă, dar cine nu vorbeşte singur pe stradă în ziua de azi

nu mai e timp de scris
o poezie cere ore întregi, eu merg ore întregi pe lumea asta
o întreagă transhumanţă între pantofii mei de la
skechers official shoe store din moldova, românia
şi uit
uit ce scriu în gând, şi nu e corect să uiţi
ce scrii în gând

dacă aş fi în stare să inventez altceva decât
bărbat şi femeie
aş fi dumnezeu şi poate m-or nominaliza la premiul nobel pentru pace
dar nu-s,
slavă lui allah domnului,
nu-s

3. nov. 2009